UPDATE. Cererea privind extrădarea lui Julian Assange în SUA, respinsă de Marea Britanie. Ce urmează pentru fondatorul WikiLeaks

Julian Assange a aflat luni, 4 ianuarie, verdictul privind extrădarea sa din Marea Britanie în SUA, în timp ce Wikileaks i-a îndeamnat pe procurori să renunțe la acuzațiile împotriva sa.

O instanţă judiciară din Marea Britanie a respins. luni, printr-o decizie preliminară, solicitarea autorităţilor americane de extrădare în SUA a activistului pentru transparenţă Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, informează Mediafax, care citează BBC News.

Judecătoarea Vanessa Baraitser a decis blocarea solicitării de extrădare din cauza problemelor mentale pe care le are Julian Assange şi a riscului de a se sinucide în detenţie în SUA.

Judecătoarea a argumentat că, deşi sunt întrunite condiţiile pentru extrădarea lui Julian Assange, autorităţile americane nu pot garanta că îl pot împiedica să se sinucidă.

Impresia generală este a unui om deprimat şi uneori disperat care se teme pentru viitorul său”, a motivat judecătoarea decizia.

Julian Assange contestă extrădarea şi susţine că este vorba de un caz motivat politic. Autorităţile americane pot contesta decizia în termen de 14 zile şi, cel mai probabil, vor face acest lucru.

Julian Assange va fi transferat înapoi la Penitenciarul Belmarsh, iar miercuri va formula o cerere de eliberare pe cauţiune.

Julian Assange, cetăţean australian, depune eforturi pentru a nu fi extrădat din Marea Britanie în Statele Unite, unde este acuzat de conspiraţie pentru comiterea de atacuri cibernetice asupra serverelor guvernamentale şi încălcarea unei legi privind spionajul, după dezvăluirile făcute de WikiLeaks.

Statele Unite menţin solicitarea de extrădare a lui Julian Assange

SUA vor continua să ceară Marii Britanii extrădarea lui Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, anunţă Departamentul Justiţiei de la Washington, după o decizie preliminară a unei instanţe britanice prin care procedura a fost blocată, informează agenţia Reuters.

Deşi suntem extrem de dezamăgiţi de hotărârea instanţei, suntem mulţumiţi că Statele Unite au prevalat asupra tuturor elementelor judiciare contestate. În principal, instanţa a respins toate argumentele domnului Assange privind motivaţia politică, ofensele politice, corectitudinea procedurilor şi libertatea de exprimare. Vom continua să cerem extrădarea în SUA a domnului Assange”, a comunicat Marc Raimondi, purtătorul de cuvânt al Departamentul american al Justiţiei.

Știrea inițială:

Assange, în vârstă de 49 de ani, care a cofondat site-ul web în 2006, se confruntă cu un proces cu 18 capete de acuzare. De asemenea, acesta este acuzat de un complot pentru spargerea computerelor și conspirație pentru obținerea și divulgarea informațiilor de apărare națională.

Cazul a apărut în urma publicării de către WikiLeaks a sutelor de mii de documente divulgate în 2010 și 2011 referitoare la războaiele din Afganistan și Irak, precum și legături diplomatice, informează Mail Online.

Assange află luni dacă va fi judecat în SUA

Procurorii susțin că Assange l-a ajutat pe analistul american al apărării, Chelsea Manning, să încalce Legea privind spionajul, a fost complice la piraterie realizată de către alții și a publicat informații clasificate care pun viața informatorilor americani în pericol.

Assange neagă complotul cu Manning pentru a sparge o parolă criptată de pe computerele Departamentului Apărării din SUA și spune că nu există dovezi că siguranța cuiva a fost pusă în pericol.

Acesta va apărea luni la Old Bailey, unde judecătoarea de district Vanessa Baraitser își va pronunța hotărârea cu privire extrădarea acestuia pentru a fi judecat în SUA.

Avocații lui Assange au declarat că Assange ar putea fi condamnat la 175 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat, deși guvernul SUA a declarat că sentința ar urma să fie mai degrabă între patru și șase ani.

„Un atac istoric pe scară largă împotriva libertății de exprimare”

„Simplul fapt că acest caz a ajuns în instanță și să nu mai vorbim de acest timp este un atac istoric pe scară largă împotriva libertății de exprimare. Guvernul SUA ar trebui să asculte motivarea sprijinului din partea editorialelor mass-media, ONG-urilor din întreaga lume, precum Amnesty și Reporters Without Borders și Organizația Națiunilor Unite, care solicită renunțarea la aceste acuzații. Aceasta este o luptă care afectează dreptul fiecărei persoane de a ști și se luptă în mod colectiv”, a declarat Kristinn Hrafnsson, redactor-șef al WikiLeaks.

Logodnica lui Assange, Stella Moris, cu care are doi fii mici, ar urma să participe luni la tribunal, împreună cu echipa sa juridică. Aceasta fost printre susținătorii care l-au îndemnat pe Donald Trump să-l ierte pe Assange înainte de sfârșitul președinției sale.

Assange a fost ținut în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh de când a fost condus din ambasada Ecuadorului la Londra de către poliție înainte de a fi arestat pentru încălcarea condițiilor de cauțiune în aprilie 2019.

Intrase în clădire în 2012 după ce a epuizat toate căile legale pentru a evita extrădarea în Suedia, unde era acuzat de infracțiuni sexuale, pe care le-a negat întotdeauna și la care ulterior s-a renunțat.

Echipa juridică a lui Assange a susținut că urmărirea penală sub administrația lui Trump a fost motivată politic după ce o anchetă lansată în timpul președinției lui Barack Obama nu a reușit să aducă acuzații.

În timpul campaniei electorale din 2016 împotriva lui Hillary Clinton, Trump a declarat „Îmi place WikiLeaks”.